Arad: 100 de ani de când una dintre cele mai cunoscute școli din Arad a fost preluată în administrație românească. A fost înființată în Imperiul Habsburgic

În urmă cu exact 100 de ani, una dintre cele mai cunoscute școli din Arad, Colegiul Național „Moise Nicoară”, a fost preluată în adminsitrație românească.

Conform unui material publicat pe site-ul Bibliotecii Județene A.D.Xenopol din Arad, pe data de 17 iulie 1919 „a fost preluat în administraţia românească Liceul Maghiar Regal din Arad, primind numele Moise Nicoară. La ora 11, Nicolae Mihulin, noul director al liceului, însoţit de Lazăr Nichi, Sever Miclea şi Tr. P. Nicolin, redactor la ziarul Românul, s-au prezentat în biroul directorului Ioan Burian, cerându-i să predea statului român instituţia cu toată averea ei. Acesta, emoţionat a protestat formal, în final declarând că în faţa forţei cedează şi predă instituţia: sălile de studiu, sala de gimnastică, biblioteca profesorală, a tinerimii şi colecţia de carte Orczy care cuprindea circa 60.000 volume, apoi sala festivă, sala de desen şi cancelaria. După încheierea procesului verbal şi iscălirea lui, intendentul liceului Nandor Somogyi, care de 18 ani ocupa acest post, a depus jurământul de fidelitate faţă de statul român”.

Conform istoricului de pe site-ul școlii, „începuturile Colegiului Național „Moise Nicoară” coincid cu cele ale primei școli elementare („școli începătoare”) din Arad, înființată în 1707 de călugărul de origine bavareză Camil Nöffrich, funcționând în încăperile modeste ale unei improvizate școli primare”.

În 1745 școala începătoare devine școală latină, apoi în 1762 gimnaziu, denumire impusă de reorganizarea sistemului de învățământ din Imperiul Habsurgic, iar în 1868 ia denumirea de gimnaziu superior regal.

În condițiile în care populația școlară creștea se impunea constituirea unui nou local.

În aceste condiții, între anii 1869-1873 s-a construit actualul sediu, a cărui piatră de temelie a fost pusă în prezența lui Iosif Eötvös, ministrul învățământului și al cultelor.

Școala a avut mai multe nume, printre care, în perioada comunistă, s-a numit Liceul Ioan Slavici, care a fost elev al școlii în 1860-1861. Și cel considerat părintele Marii Uniri de la 1918, Vasile Goldiș a fost elev al școlii, din 1873, anul în care s-a dat în folosință actuala clădire.