Conducerea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (ATRU) consideră că măsura închiderii unor puncte de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria îi va afecta pe o parte dintre etnicii români, mulţi având locuri de muncă sau familii în localităţi din vestul României, însă apreciază că măsura este una necesară în contextul actual.

Preşedintele ATRU, Gheorghe Cozma, a declarat, vineri, că măsura afectează o parte a comunităţii locale, formată din mulţi români care de-a lungul timpului au ales să se mute în Ungaria, unde şi-au cumpărat case. În continuare, o parte dintre ei lucrează în România şi fac naveta zi de zi.

Totuşi, măsura e una de înţeles, considerăm că în situaţia actuală toţi trebuie să avem simţul responsabilităţii, mai spune acesta.

Cei care fac naveta zilnic vor putea ajunge în continuare în România şi invers, dar va fi necesar un ocol pentru a trece graniţa prin alte puncte.

În Ungaria există o comunitate formată din aproximativ 32.000 de români, concentrată în localităţi apropiate graniţei cu România. În oraşul Gyula, învecinat cu localitatea arădeană Vărşand, locuiesc aproximativ 5.000 de români.

La frontiera cu Ungaria vor fi închise punctele de trecere Turnu din județul Arad, Săcuieni, Salonta şi Valea lui Mihai din județul Bihor, iar la frontiera cu Ucraina, punctul de trecere Sighet.

Însă, în cazul punctului de trecere a frontierei Turnu din Arad, urmările vor fi mai complicate decât simplul criteriu de trafic redus. În ultimii ani, mulți arădeni și-au cumpărat case la Bătania și fac zilnic naveta la locurile de muncă din Arad. De asemenea, mulți muncitori din estul Ungariei vin la muncă la fabricile din Arad. Cu toții vor trebui să ocolească frontiera zeci de km pentru a trece frontiera pe la Nădlac.