Arad: Drumul Crucii, după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim, vineri, la cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din România

La cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din România, Mănăstirea Hodoş Bodrog, din judeţul Arad slujbele din săptămâna patimilor au început încă de luni. În Joia Mare, 28 aprilie, s-au oFiciat acatistul, ceasurile şi Liturghia SFântului Vasile Cel Mare, iar cu începere de la ora 19 s-a oFiciat, Denia cu cele 12 Evanghelii.

În Vinere Mare, 29 aprilie, se vor oFicia mai multe slujbe… cu începere de la ora 8 – ceasurile împărăteşti, la ora 12.00 se va oFicia Taina SFântului Maslu, la ora 17 Vecernia şi punerea în Mormânt, la ora 19 Denia cu Prohodul Domnului, iar la ora 23.30 va începe Taina SFântului Maslu.

Drumul Crucii: credincioșii parcurg 4 km și se opresc la cele 14 cruci 

Tot în Vinerea Mare, cu începere de la oa 10.00, la Mănăstirea Hodoş Bodrog se va reFace procesiunea Drumul Crucii. Drumul are 2 km, pe care credincioşii îl parcurg dus-întors, oprindu-se la cele 14 cruci, care reprezintă cele 14 patimi ale Mântuitorului Iisus. Procesiunea este oficiată după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim. Credincioşii se opresc la cele 14 cruci de pe drumul crucii, unde aprind lumânări şi se roagă. Drumul Crucii reprezintă drumul pe care Iisus Hristos l-a parcurs cu Crucea în spate, urcând Dealul Golgotei şi făcând cele 14 popasuri.

Sâmbătă, 15 aprilie, slujbele au loc cu începere de la ora 8, când se vor oFicia Acastistul zilei, Ceasurile şi Liturghiar SFântului Vasile Cel Mare, iar la ora 24 se va oFicia Slujba Învierii. Dumincă slujbele au loc cu începere de la ora 9.

Aflată la 15 km de municipiul arad, Hodoş-Bodrog este cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din ţara noastră.

Primii călugări, încă din secolul a XI-lea

Potrivit site-ului Mănăstirii, Hodoş-Bodrog este considerată cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, iar informaţiile unor istorici vorbesc despre existenţa unor călugări greci încă din secolul al XI-lea. Tradiţia spune că mănăstirea a luat fiinţă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioşii au construit o biserică, unde şi astăzi se mai păstrează Icoana.

Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Numele mănăstirii vine de la taurul care a descoperit icoana şi pe care îl chema Hodoş.