Căderea comunismului a venit la pachet și cu schimbări mari în comportamentul românilor. Treziți ca dintr-un coșmar în postura de a cumpăra produse la care până atunci nici nu visaseră, românii au trecut de la lipsuri la abundență și diversitate. Fără să stea prea mult pe gânduri, la începutul anilor 90, poporul întreg a dat Cico-ul și Quick-Cola pe adevărata Coca Cola, pasta de dinți Cristal pe Colgate și Blend-a-Med, pachetele de țigări Mărășești și Snagov pe cele străine. Cea care a avut de pierdut a fost, din păcate, economia autohtonă. 

Astfel că, după ce țara noastră a fost invadată de produse din afară, numeroase branduri de încălţăminte, electrocasnice, băuturi, produse alimentare au dispărut de pe piață: televizorul Diamant, frigiderul Fram, autoturismul Lăstun (Dacia 500), tenişii de Drăgăşani, motocicleta Mobra sau maşina de cusut Cugir. Pentru altele, declinul n-a fost la fel de brusc, dar nici ele n-au supraviețuit prea mult timp. Brandurile ARO, Oltcit, țigaretele românești, magazinele Romarta și Eva, berea Rahova, lipiciul Pelican, pasta de dinți Cristal sunt doar câteva exemple, potrivit unei analize Qmagazine. Sunt însă și companii care, deși au întâmpinat greutăți, țin steagul sus și astăzi.

Bicicleta Pegas, Eugenia, Măgura, batonul cu rom care ne-au marcat copilăria, dar și altele precum Dacia, Dero, Arctic, CEC, Borsec, Brifcor au supraviețuit economiei de piață. Aceste produse foarte cunoscute pe vremea comuniștilor au fost reinventate și au succes și acum. Pe lista brandurilor care au trecut proba timpului se regăsesc și produsele Farmec. În total sunt câteva zeci de branduri care au existat înainte de 89 și pe care le găsim și astăzi.

Și tot în magazin găsim mentosanul, pufuleții sau pufarinele din copilărie. Însă, testul nu a fost deloc ușor. Au trebuit să se adapteze unui număr infinit de modele de consumatori, unele și-au schimbat rețeta și înfățișarea și, inevitabil, modul de a se vinde. Altele s-au pierdut peste ani, pentru a renaşte apoi spre bucuria nostalgicilor şi surprinderea noilor generaţii. România mai are încă superbranduri, multe dintre ele la mare căutare chiar și pe plan internațional. Un exemplu este autoturismul Dacia. În 2018, Dacia a comercializat la nivel global 700.798 de unități, în creștere cu 7% față de anul precedent.

Primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost făcut cadou celui mai iubit fiu al ţării, Președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. Realizarea de la Colibaşi a fost prezentată în termeni glorioşi de televiziunea naţională.

Pe 20 august 1968, Nicolae Ceauşescu pleca de la Colibaşi la bordul primei maşini fabricate în România, cea dintâi Dacie 1100. În realitate, un Renault 8, aceasta era o berlină cu tracțiune și motor pe spate, comercializată până în 1971 când Dacia 1300 a intrat în producţie.

Timpul a trecut și, în 2007, Dacia Logan a ajuns cea mai vândută mașină în centrul și estul Europei. Patru ani mai târziu, producătorul auto din Argeș a scos pe piață marca Duster, devenită la rândul ei cel mai vândut SUV cu dimensiuni reduse de pe piața europeană.

Farmec vine puternic din urmă. Compania a făcut minuni cu brandul Gerovital, fiind unul dintre cele mai importante produse românești care ajunge în coșurile de cumpărături din toată lumea. În prezent, își vinde produsele din portofoliu în aproximativ 30 țări, între care Japonia, Spania, Italia, Portugalia, Cehia, Norvegia, Croația sau SUA. Compania Farmec, cel mai mare producător de cosmetice din România și unul dintre cei mai importanți din Europa de Sud-Est, a fost înființată în anul 1945 la Cluj-Napoca. Dacă la început avea doar cinci produse, compania deține astăzi sute de mărci în portofoliu, printre acestea aflându-se Gerovital, Aslavital, Doina, Triumf şi Nufăr.

Născut în 1964, sub comunism, brandul ROM a trecut testul timpului și iată că, după jumătate de secol, se bucură de o popularitate imensă, atât în rândul românilor, cât și în afara țării. Acest baton a fost primul de pe piața românească. În peste 56 de ani de existență și-a păstrat același gust zdravăn de rom ca pe vremea părinților noștri.

De succes în țară, dar și peste hotare rămân frigiderele Arctic. În 1970, fabrica de la Găeşti producea primul frigider. Doi ani mai târziu, societatea realizează primul export în Franţa, intrând astfel pe piaţa internaţională. În 1997, firma este listată la Bursa de Valori Bucureşti, pachetul majoritar de acţiuni fiind preluat de BRD Groupe Societe Generale. În 2002 este preluată de grupul Arcelik din Turcia, un producător important de electrocasnice din Europa, care investește 25 de milioane de euro, ceea ce face ca Arctic să obţină o cotă de piaţă de 30% şi devine astfel lider de piaţă.

Bicicletele Pegas erau la mare căutare în anii ’70-’80 și foarte la modă în rândul pionierilor. Odată cu noi au crescut și bicicletele. Noile generații de Pegas au un nou design, roți mai mari și sunt dotate cu mai multe viteze. Ele prind acum viață în atelierul unor tineri din București care au înregistrat celebra marcă Pegas la OSIM.

Brifcor, una dintre băuturile răcoritoare preferate ale românilor în Epoca de Aur, a fost conceput în anii 80 de un chimist autohton, dintr-un concentrat produs din macerarea a 14 plante, unele din ele simple buruieni. În 2006, Romaqua Group şi-a amintit de vechea băutură comunistă şi a relansat marca Brifcor, sucul de care ţi-era dor, alături de Quick-Cola. Patru ani mai târziu, grupul a relansat şi Cico, băutură fabricată la începutul anilor ‘60 în cartierul Militari.

Ca instituție, CEC-ul a fost înființat cu un secol și jumătate în urmă. În 1996, CEC a devenit societate bancară pe acţiuni, statul român fiind acţionar unic. Trei ani mai târziu, Casa de Economii şi Consemnaţiuni avea șapte milioane de clienți și gestiona circa 11 miliarde de lei vechi, adică aproape o treime din economiile depuse la bănci de populație. În 2008, CEC-ul și-a lansat noua identitate și denumire – CEC Bank.
Multe branduri autohtone încă se află pe primele locuri în topul celor mai populare mărci româneşti. Mai mult, consumatorii consideră că acestea sunt printre cele mai de încredere mărci autohtone, potrivit mai multor studii din domeniu publicate de-a lungul anilor. 

Sursa: Realitatea Financiara

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here