Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, la Arad că resursele de gaze din Marea Neagră ar asigura indenpendeța energetică a Europei Centrale de Rusia, dar dacă nu se ajunge la o soluție echilibrată, o variantă ar fi ca România să aplice modelul Norvegiei.
„(Legea n.r.) este foarte importantă pe termen lung, atât pentru România, cât și pentru o bună parte din Uniunea Europeană în ceea ce privește dependența energetică de resursele din est, mai ales din Rusia. De aceea eu cred că trebuie o abordare foarte echilibrată. Pe de altă parte, aceste resurse se află la o adâncime foarte mare și exploatare alor însemană niște riscuri pentru investitori, costuri enorm de mari (…) Trebuie să găsești o formă echilibrată prin care și investitorii vor fi interesați să vină și să facă această extragere de gaze naturale de la o adâncime fpoarte mare de pe platforma Mării Negre, dar în același timp să aibă și bugetul României venituri importante, substanțiale din acest resurse naturale”, a declarat Kelemen Hunor.
Președintele UDMR consideră că „România va putea asigura o independență egernetică de Rusia, nu numai pentru țara noastră, dar și pentru Ungaria, Austria și o bună parte din zona Europei Centrale, de aceea este și această bătălie uriașă pe aceaste resurse din Marea Neagră”.
În schimb, liderul UDMR spune că a fost deranjat de unele modificări ale proiectului de lege.
„Pe mine m-a deranjat faptul că lucrurile s-au schimbat de la o zi la alta fără niște explicații, fără argumente raționale, financiare. Noi am propus, printre altele, ca din veniturile care se obțin din acest eexploatări, să fie direcționată o parte importantă către dezvoltarea rețelei de distribuire a gazelor naturale spre cetățeni. Știți foarte bine că în România nici 50 la sută din populație nu este conectată la rețeaua de gaze. Noi am cerut garanții că aceste investiții se vor face pe termen relativ scurt, ca să aibă fiecare cetățean posibilitatea de a folosi gazele naturale. Dacă la Senat anumite chestiuni erau ok acum trei săptămâni, acum două săptămâni, legate de taxele suplimentare și legate d erecuperarea investițiilor, ce s-a schimbat în două săptămâni de la Senat la Cameră, că a trebuit să umblăm… nu era vorba de o nuanțare mică, (ci – n.r.) de o schimbare substanțială în ceea ce privește deductibilitățile și taxele suplimentare. Nu se poate accepta că o investiție se face cadou, dar nu se poate accepta nici că profitul trebuie să fie de 300 – 400 de ori mai mare decât investiția și de aceea noi am cerut o discuție pe cifre, pe niște proiecții bugetare financiare pe termen lung și de aceea am cerut retrimiterea în comisiile de specialitate și să vedem dacă și investitorii pot fi de acord cu varianta propusă de Parlament. Pentru că este important să vorbim de acest aspect : tehnologia foarte avansate prin care se pot exploata aceste resurse naturale o au foarte puține companii în lume”, a mai declarat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a mai declarat că „altă variantă ar fi ca România să oprească acest proiect până când va avea resurse financiare să exploateze resursele, dar ar trebui să plătească peste două miliarde de dolari companiilor care au investit până acum în cercetare”.
”Ei pleacă acasă (companiile – n.r.) și noi așteptăm așa cum au făcut norvegienii cu resursele lor în anii 70, până când au găsit resursele financiare și umane, tehnologia necesară. Și asta e o soluție, dar nu cred că în acest moment se poate lua o decizie fără toate argumentele financiare, geo-politice și riscurile care eventual vor veni dacă nu se va realiza proiectul”, a mai declarat Kelemen Hunor.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, participă, sâmbătă, la Arad la manifestările dedicate celor 13 generali ai armatei imperiale austriece, care au fost ucişi în Arad la sfârşitul Revoluţiei de la 1848-1849, în memoria acestora fiind reamplasată în oraş, în 2004, Statuia Libertăţii