Deși s-au înregistrat progrese în infrastructura rutieră, multe zone din țară continuă să se confrunte cu drumuri de piatră și pământ, reflectând disparități regionale semnificative.
În anul 2024, România a adăugat 140 de kilometri noi la rețeaua sa de autostrăzi, extinzând lungimea totală a drumurilor publice la 86.847 km. Din această rețea, 17.994 km (20,7%) sunt drumuri naționale, 35.091 km (40,4%) drumuri județene și 33.762 km (38,9%) drumuri comunale.
Cu toate acestea, o parte semnificativă a infrastructurii rutiere rămâne nemodernizată. Aproximativ 24,8% din drumurile publice, echivalentul a peste 21.500 km, sunt încă acoperite cu piatră și pământ. În plus, 23,7% au îmbrăcăminți ușoare rutiere, care nu oferă un nivel optim de confort și siguranță.
Chiar și în cazul drumurilor modernizate, situația este departe de a fi ideală. Peste un sfert dintre acestea au durata de serviciu depășită și necesită reparații sau reabilitări urgente. Situația este similară și în cazul drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare, unde aproape 38% sunt în stare precară.
În ceea ce privește rețeaua de drumuri naționale, doar 6,3% sunt autostrăzi, iar 0,7% drumuri expres. Restul sunt drumuri cu lățimi și benzi variabile, dintre care doar o mică parte oferă condiții bune de trafic intens. Aceste cifre arată că dezvoltarea infrastructurii moderne este departe de a fi uniform distribuită.
Pentru a reduce decalajele și a asigura conectivitate reală între regiuni, este nevoie nu doar de extinderea rețelei de autostrăzi, ci și de modernizarea drumurilor județene și comunale. Infrastructura rutieră continuă să fie una dintre cele mai mari provocări ale României în drumul spre o dezvoltare echilibrată.