Majoritatea bucureștenilor sunt pesimiști în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă România.
Majoritatea bucureștenilor sunt pesimiști în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă România. Potrivit unui sondaj realizat de CURS în Capitală, 73% dintre cei intervievați consideră că țara merge într-o direcție greșită. Doar 18% sunt de părere că direcția este una bună, în timp ce 9% nu au oferit un răspuns.
Nici în privința Bucureștiului percepția nu este una optimistă. 63% dintre respondenți spun că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% consideră că lucrurile evoluează în sens pozitiv, se arată în sondajul CURS.
Când vine vorba despre problemele care ar trebui rezolvate cu prioritate de administrația Capitalei, traficul și aglomerația ocupă primul loc. Această problemă a fost indicată de 33% dintre participanții la sondaj. Starea străzilor și a drumurilor este următoarea preocupare, menționată de 19% dintre bucureșteni, în timp ce 11% consideră că problema parcărilor ar trebui să fie o prioritate.
Alte teme indicate de respondenți sunt nivelul taxelor și impozitelor, menționat de 8%, nivelul de trai, cu 7%, precum și curățenia și salubritatea și situația spitalelor, a sistemului de sănătate și a medicamentelor, fiecare cu câte 6%.
În ceea ce privește intenția de vot la alegerile locale, PSD se află pe primul loc în preferințele exprimate de bucureșteni. Dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, social-democrații ar obține 22% din voturi, potrivit sondajului CURS.
PNL ar fi creditat cu 21%, urmat foarte aproape de AUR, cu 20%. USR ar obține 18% din voturi.
În partea a doua a clasamentului, SENS este cotat cu 6%, formațiunea PNRR-Piedone cu 5%, S.O.S. România cu 4%, iar ACT cu 2%.
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 21-28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de respondenți cu vârsta de cel puțin 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din București. Datele au fost colectate prin interviuri telefonice asistate de calculator și ulterior validate și ponderate în funcție de structura populației.
Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
