FRANȚA DEZVOLTĂ UN SISTEM DE RACHETE CARE SĂ ÎNLOCUIASCĂ HIMARS. CUM VREA SĂ SCHIMBE REGULILE JOCULUI ÎN EUROPA

Franța vrea să-și ia soarta în propriile mâini când vine vorba despre apărarea terestră. Până la jumătatea anului 2026, autoritățile de la Paris speră să testeze primul sistem de rachete de artilerie dezvoltat integral pe plan intern.

Noul proiect este gândit ca o alternativă europeană la HIMARS-ul american, sistemul devenit celebru pe frontul din Ucraina.

Oficial, programul poartă numele Frappe Longue Portée Terrestre (FLP-T) și beneficiază de o finanțare consistentă – 663 de milioane de dolari, alocați pentru perioada 2024-2030.

Direcția Generală pentru Armament din Franța colaborează deja cu două consorții importante. Primul este format din Safran și MBDA, iar al doilea din Thales și ArianeGroup. Obiectivul este clar: dezvoltarea unui sistem cu rază de acțiune de până la 150 de kilometri.

În plus, autoritățile franceze vor să înlocuiască sistemul actual Lance-Roquettes Unitaire (LRU), o variantă a modelului american M270, care va fi scos din uz în 2027.

Experții susțin că, deși LRU nu a fost folosit în misiuni reale în ultimele trei decenii, absența unei soluții moderne ar putea reprezenta o vulnerabilitate pe termen lung.

„Retragerea din serviciu a LRU se apropie, iar menținerea capacității va fi o problemă la acel moment”, a explicat cercetătorul Léo Péria-Peigné, specialist în armament.

Dincolo de nevoia tehnică, Franța urmărește și o miză politică: autonomia strategică în domeniul apărării.

În acest moment, Europa nu are o alternativă proprie la HIMARS. Cele mai multe armate europene s-au orientat spre variantele disponibile:

• HIMARS, produs în SUA

• PULS, dezvoltat de Elbit Systems din Israel

• Chunmoo, sistemul sud-coreean produs de Hanwha Aerospace

Țări ca Germania, Spania, Țările de Jos sau Danemarca au optat deja pentru PULS. Polonia a mers pe o combinație între HIMARS și Chunmoo, în timp ce România, Italia și țările baltice au ales HIMARS.

Franța speră ca noul sistem FLP-T să devină o alegere viabilă pentru aceste țări, dar și pentru alte state interesate, precum Suedia și Norvegia.

Până în 2030, Franța vrea să cumpere cel puțin 13 sisteme, iar până în 2035, numărul lor ar trebui să ajungă la 26.

Sursa: Newsinn