Datoria publică a României a depășit 1.230 de miliarde de lei. Cât a ajuns să reprezinte din PIB în august 2026

Datoria publică a României continuă să crească, iar cele mai recente date arată o nouă majorare semnificativă a obligațiilor financiare ale statului. În august 2026, datoria administrației publice a depășit pragul de 1.230 de miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 25 de miliarde de lei față de luna precedentă. Raportată la Produsul Intern Brut, aceasta a ajuns la 61,1%, comparativ cu 59,8% în iulie.

Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că România continuă să acumuleze datorii atât prin împrumuturi pe termen lung, cât și prin finanțări pe termen scurt. Evoluția pune în evidență presiunea tot mai mare asupra finanțelor publice.

Datoria guvernamentală a crescut cu 25 de miliarde de lei într-o singură lună

La sfârșitul lunii august 2026, datoria administrației publice a ajuns la peste 1.230 de miliarde de lei, față de aproximativ 1.205 miliarde de lei în iulie.

Creșterea este de aproximativ 25 de miliarde de lei într-o singură lună, iar ponderea datoriei în PIB a urcat de la 59,8% la 61,1%.

Cea mai mare parte a obligațiilor financiare ale statului este reprezentată de datoria contractată pe termen mediu și lung, care a ajuns la aproximativ 1.163 de miliarde de lei.

În același timp, datoria pe termen scurt a crescut la 67,1 miliarde de lei, față de 60,54 miliarde de lei în luna precedentă.

Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei României

Structura datoriei guvernamentale arată că statul se finanțează în principal prin emiterea de titluri de stat.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, valoarea acestora a ajuns la 966,47 miliarde de lei în august 2026.

Alte 237,3 miliarde de lei reprezintă împrumuturi contractate de administrația publică.

În ceea ce privește moneda în care au fost realizate finanțările, situația se prezintă astfel:

• Datorie în lei: 549,54 miliarde de lei;

• Datorie în euro: echivalentul a 552,27 miliarde de lei;

• Datorie în dolari: echivalentul a 125,02 miliarde de lei.

Datele arată că finanțarea statului este împărțită între moneda națională și principalele valute internaționale.

Datoria administrației centrale a depășit 1.200 de miliarde de lei

Cea mai mare parte a datoriei publice revine administrației centrale.

În august 2026, obligațiile financiare ale acesteia au ajuns la aproximativ 1.202 miliarde de lei, comparativ cu 1.177 miliarde de lei în luna iulie.

Din total, aproximativ 1.135 de miliarde de lei reprezintă datorie contractată pe termen mediu și lung.

Și administrațiile locale au înregistrat o creștere a obligațiilor financiare. Datoria acestora a urcat la 28,127 miliarde de lei, față de 27,73 miliarde de lei în luna precedentă.

Astfel, cea mai mare presiune asupra datoriei publice continuă să provină de la nivelul administrației centrale.

Datoria internă și cea externă au crescut în august

Datele Ministerului Finanțelor indică majorări atât în cazul datoriei interne, cât și în cel al obligațiilor externe ale administrației publice.

Datoria internă a ajuns la 620,39 miliarde de lei, reprezentând 30,8% din PIB. În iulie, aceasta era de 607,308 miliarde de lei, echivalentul a 30,2% din PIB.

În același timp, datoria externă a administrației publice a urcat la 609,66 miliarde de lei, respectiv 30,3% din PIB. Cu o lună înainte, valoarea acesteia era de 597,6 miliarde de lei, adică 29,7% din PIB.

Prin urmare, ambele componente ale datoriei guvernamentale au înregistrat creșteri în august, contribuind la majorarea ponderii totale a datoriei în economia României.

România a depășit pragul de 60% din PIB

Creșterea datoriei publice peste pragul de 60% din PIB are și implicații fiscal-bugetare.

Potrivit explicațiilor prezentate anterior de Guvern, depășirea acestui nivel activează mecanismele prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare, inclusiv restricții privind adoptarea unor măsuri care ar majora cheltuielile totale de personal și cheltuielile cu asistența socială.

În plus, România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar reducerea dezechilibrelor bugetare reprezintă una dintre principalele obligații asumate în relația cu instituțiile europene.

Ministerul Finanțelor estima anterior că datoria publică, calculată conform metodologiei europene, ar putea continua să crească în următorii ani, înainte de a intra pe o traiectorie descendentă, în condițiile aplicării măsurilor de consolidare fiscală.