Euro rămâne aproape de record în ziua votului. Leul rezistă în fața incertitudinii politice

Cursul euro-leu a rămas aproape neschimbat în ziua votului pentru învestirea noului Guvern, chiar dacă scena politică din România este marcată de incertitudine. BNR a anunțat un curs de 5,2785 lei pentru un euro, foarte aproape de maximul istoric de 5,2788 lei, înregistrat pe 23 septembrie.

Piața valutară a reacționat astfel mult mai puțin vizibil decât ar fi sugerat tensiunile politice din această perioadă. Față de ședința precedentă, când euro era cotat la 5,2780 lei, creșterea a fost de numai 0,0005 lei. Pentru 1.000 de euro, diferența este de doar 50 de bani.

Cursul euro este foarte aproape de maximul istoric

Deși euro a avut o evoluție aproape plată în ziua votului, moneda europeană se află la unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată față de leu.

Pe 23 septembrie, BNR a anunțat un curs de 5,2788 lei pentru un euro, acesta fiind cel mai ridicat nivel consemnat până atunci. Cotația de 5,2785 lei din 30 septembrie este cu doar 0,0003 lei mai mică.

Evoluția actuală trebuie privită și prin comparație cu precedentul episod de instabilitate politică. În mai 2026, în perioada în care Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, euro ajunsese la 5,2688 lei.

În prezent, cursul se află peste acel nivel, chiar dacă piața valutară nu a înregistrat o mișcare bruscă în ziua votului.

De ce rămâne leul relativ stabil

Pentru investitori, rezultatul votului politic nu reprezintă singurul element important. O atenție deosebită este acordată perspectivelor economice și capacității viitorului Guvern de a continua măsurile de consolidare fiscală.

Printre principalele teme urmărite de piețele financiare se află reducerea deficitului bugetar, elaborarea bugetului pentru 2027 și respectarea angajamentelor asumate de România în relația cu instituțiile europene.

Datele privind execuția bugetară oferă, deocamdată, un element de stabilitate. Deficitul bugetar înregistrat în primele opt luni ale anului a fost de aproximativ 59,4 miliarde de lei, echivalentul a 2,9% din PIB, față de aproximativ 86,4 miliarde de lei în perioada similară din 2025.

Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu a vorbit, de asemenea, despre evoluții favorabile în procesul de consolidare fiscală, dar a atras atenția asupra riscurilor pe care le poate genera prelungirea incertitudinii politice.

Economia României a stagnat

Reducerea deficitului are loc însă într-un context economic dificil.

Datele statistice indică o stagnare a PIB-ului României în trimestrul al doilea comparativ cu primele trei luni ale anului. În același timp, agenția Fitch estimează o contracție economică de 0,6% pentru România în 2026.

Fitch a menținut România în luna august la ratingul BBB-, ultima treaptă din categoria investment grade, cu perspectivă negativă. Printre riscurile menționate se află instabilitatea politică și dificultățile privind continuarea consolidării finanțelor publice.

Astfel, România încearcă să reducă deficitul bugetar într-un moment în care economia are o evoluție slabă.

Inflația a scăzut, dar rămâne ridicată

Un alt factor urmărit de piața financiară este inflația.

Rata anuală a inflației a coborât în august la 6,17%, de la 8,16% în luna precedentă. Totuși, anumite componente au continuat să înregistreze creșteri importante.

Serviciile au fost cu 11,28% mai scumpe față de august 2025, în timp ce mărfurile nealimentare au avut o creștere de 6,36%, iar produsele alimentare s-au scumpit cu 2,62%. Pentru finalul anului, BNR estimează o inflație de aproximativ 6,1%.

Scăderea inflației reduce o parte din presiunile asupra monedei naționale, însă diferența față de nivelurile din zona euro rămâne un factor important pentru evoluția leului.

O nouă evaluare importantă pentru România

Un alt moment urmărit de piețele financiare este evaluarea ratingului suveran al României de către agenția S&P Global Ratings, programată pentru 2 octombrie.

România se află la limita inferioară a categoriei investment grade, iar perspectiva negativă reprezintă un element important în evaluarea riscurilor economice.

Potrivit informațiilor citate de HotNews, S&P nu evaluează direct politica internă, ci efectele acesteia asupra indicatorilor economici și financiari. Printre riscurile urmărite se numără posibilitatea ca România să nu continue reducerea deficitului în 2027 și eventualele dificultăți în accesarea fondurilor europene.

Ce urmează pentru cursul euro-leu

Evoluția cursului euro din ziua votului arată că piața valutară nu a reacționat printr-o depreciere bruscă a leului. Totuși, moneda națională se află deja foarte aproape de minimul istoric față de euro.

La 5,2785 lei/euro, cursul BNR din 30 septembrie este cu numai 0,0003 lei sub recordul de 5,2788 lei stabilit cu o săptămână înainte.

În perioada următoare, investitorii vor urmări în special evoluția deficitului bugetar, măsurile fiscale, ritmul de creștere economică, inflația și deciziile agențiilor de rating.

Pentru moment, piața valutară a rămas calmă în ziua votului, însă nivelul ridicat la care se află euro arată că presiunile asupra leului nu au dispărut.