După conferința de presă a premierului demis Ilie Bolojan și după ce au fost poprite conturile ROMATSA, în cadrul unei proceduri de executare silită împotriva statului român, nu pot să nu mă întreb în ce direcție este împinsă România. Când un premier DEMIS continuă să promoveze mesaje politice și să ofere lecții societății, apare o problemă de legitimitate democratică, mai ales ca încearcă să stabilească direcția strategică a țării.
În urmă cu câțiva ani, puțini europeni își imaginau că vor exista state în care cetățenii nu își vor putea retrage liber propriii bani din bancă. Totuși, acest lucru s-a întâmplat. Mai întâi în Cipru, apoi în Grecia. Astăzi, întrebarea începe să fie pusă și în România.
Omul de afaceri Viorel Cataramă a avertizat recent că, dacă România va ajunge într-o criză financiară profundă și își va pierde capacitatea de a se împrumuta, există riscul restricționării accesului populației la economiile din bănci. Acest lucru reprezintă un pericol care nu poate fi ignorat. Eurodeputatul Piperea ne spune să retragem banii din bancă.
Istoria le dă dreptate într-un punct esențial. În Cipru, în 2013, autoritățile au impus controale asupra capitalului, iar deponenții cu sume mari în anumite bănci au suportat pierderi prin mecanismul de bail-in. În Grecia, în 2015, retragerile de numerar au fost limitate, iar transferurile de bani au fost controlate strict. Cetățenii nu și-au pierdut toate economiile, dar nu au mai avut libertatea de a dispune de ele.
România nu se află astăzi în aceeași situație. Datoria publică a crescut accelerat, iar finanțarea statului depinde în mare măsură de piețele externe. Cu cât costurile împrumuturilor cresc, cu atât spațiul de manevră al Guvernului se reduce.
Inflația a diminuat semnificativ valoarea reală a economiilor populației. Chiar dacă soldul din cont rămâne același, puterea de cumpărare scade. Cetățeanul pierde în termeni reali, în timp ce statul continuă să încaseze impozite calculate asupra unor valori nominale. Aceasta este deja o formă de sărăcire tăcută și suprataxare ascunsă, o măsură a lui Bolojan.
Nu există în prezent dovezi că autoritățile pregătesc confiscarea depozitelor bancare. Există însă o lecție pe care Cipru și Grecia au oferit-o întregii Europe, măsurile considerate imposibile pot deveni realitate atunci când finanțele publice intră într-o criză profundă.
Intrebarea nu este dacă România va urma neapărat același drum. Întrebarea este dacă învățăm ceva din experiența altora. O economie sănătoasă se construiește prin investiții productive, disciplină fiscală și protejarea patrimoniului cetățenilor.
Paralela dintre Cipru, Grecia și România este un avertisment. Iar istoria arată că statele care ignoră avertismentele ajung, de multe ori, să învețe lecțiile pe propria piele.
Daniel Udrescu - CPA, Expert Contabil Judiciar, Auditor
