Fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, lansează un atac la adresa premierului interimar Ilie Bolojan, după ce acesta a invocat nevoia de reformă pentru a justifica măsurile economice dure. Rogobete susține că reforma reală nu se face prin tăieri, blocaje și discursuri politice, ci prin decizii asumate, consultări și rezultate concrete.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, fostul ministru afirmă că termenul „reformă” este folosit tot mai des în discursul politic, dar de multe ori doar ca instrument de imagine. El spune că oamenii își doresc schimbări reale în stat, servicii publice mai bune și instituții mai eficiente, însă aceste lucruri nu pot fi obținute doar prin sloganuri.
Alexandru Rogobete susține că reforma adevărată nu poate fi opera unui singur om, ci rezultatul muncii unor echipe, al consultării cu profesioniștii și al unui dialog real cu societatea. În opinia sa, deciziile trebuie să fie bazate pe dovezi și pe impactul pe care îl au asupra oamenilor.
„Reforma nu este doar un cuvânt. Reforma nu este marketing. Reforma este o schimbare reală. În ultimul timp, cuvântul "reformă" a devenit probabil cel mai folosit termen din discursul politic românesc. Îl auzim în aproape fiecare conferinţă de presă, în fiecare postare pe social media şi în aproape fiecare program de guvernare. De ce? Pentru că oamenii îşi doresc reformă. Îşi doresc un stat mai eficient, instituţii mai puternice şi servicii publice mai bune. Iar unii au înţeles că este suficient să rostească acest cuvânt pentru a crea impresia că schimbarea deja se întâmplă. Dar reforma nu se face prin ipocrizie!", afirmă Rogobete într-o postare pe Facebook.
Fostul ministru al Sănătății spune că, în România, termenul este folosit prea des pentru capital politic. Acesta critică blocarea angajărilor în domenii esențiale, precum sănătatea, educația sau apărarea, și susține că astfel de măsuri sunt prezentate greșit drept reformă.
Rogobete vorbește și despre neplata constructorilor care lucrează la spitale, școli sau proiecte de infrastructură. În opinia sa, astfel de blocaje nu înseamnă disciplină financiară, ci afectează direct funcționarea statului și investițiile de care oamenii au nevoie.
„În România, vedem însă prea des cum termenul "reformă" este folosit pentru capital politic. Blocarea angajărilor în domenii critice precum sănătatea, educaţia sau apărarea este prezentată drept reformă. Neplata timp de luni de zile a constructorilor care ridică spitale, şcoli sau infrastructură este numită disciplină financiară şi împachetată ca reformă. Tăieri făcute fără analize, investiţii amânate, proiecte blocate şi comunicare exclusiv prin campanii pe reţelele sociale sunt prezentate drept dovada unei schimbări profunde. Dar acestea nu reprezintă reformă!", notează fostul ministru al Sănătăţii.
Alexandru Rogobete afirmă că reforma trebuie să însemne eliminarea risipei, dar fără blocarea capacității statului de a funcționa. El spune că statul trebuie să digitalizeze, să simplifice procedurile, să reducă birocrația și să investească inteligent.
Fostul ministru susține că reforma nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli, ci construirea unor soluții care să rămână în urma decidenților. În opinia sa, oamenii nu mai pot fi convinși doar prin mesaje repetate sau campanii de imagine.
„Înseamnă să construieşti, nu doar să tai. Propaganda are nevoie de cuvinte. Reforma are nevoie de rezultate. Iar oamenii nu vor mai fi convinşi de sloganuri, de videoclipuri atent regizate sau de mesaje repetate obsesiv. Reforma nu este să laşi oamenii fără pâine pe masă! Pentru că reforma nu este ceea ce spui. Reforma este ceea ce laşi în urmă", conchide Alexandru Rogobete.
Mesajul fostului ministru vine în contextul în care măsurile economice dure sunt justificate de actuala conducere prin nevoia de reformă și de reducere a cheltuielilor statului. Rogobete susține însă că reforma nu poate fi redusă la blocări de posturi, amânări de investiții și tăieri făcute fără o analiză clară. În opinia sa, o reformă reală trebuie să se vadă în servicii publice mai bune, în spitale care funcționează, în școli construite, în proceduri mai simple și în instituții care lucrează mai eficient pentru oameni.
