Statuia arhitectului Ludovic Szantay, care și-a pus amprenta asupra mai multor clădiri emblematice din Arad, va fi dezvelită până la sfârșitul acestui an în fața Palatului Cultural, care este una dintre creațiile sale.
Licitația a fost câștigată de o firmă din comuna Zimandu Nou, care a subcontractat lucrarea unei firme din municipiu.
Statuia va avea 2,2 metri.
„Statuia, care este finanațată decătre Primăria Municipiului Arad, costă 168.000 de lei fără TVA”, a declarat purtătorul decuvânt al Primăriei Municipiului Arad, Ralu Cotrău.
Ascultă aici sau în linkul de mai jos declarația completă a purtătorului decuvânt al Primăriei Municipiului Arad, Ralu Cotrău.
Conform wikipedia.org, Lajos (Ludovic) Szántay s-a născut pe data de 20 februarie 1872, Arad, și a decedat pe data de 8 martie 1961, tot Arad.
A urmat cursurile Școlii Elementare și ale Gimnaziului Maghiar din Arad, apoi ale liceului din Budapesta, iar între 1 octombrie 1890 și 16 martie 1895 a urmat studiile de arhitectură ale Politehnicii din Zürich. În anul 1897 s-a aflat la Budapesta, ca maistru constructor al Catedralei Carmeliților. A lucrat în mai multe birouri de proiectări și arhitectură din Budapesta.
La 2 noiembrie 1902, în urma morții mamei sale, s-a întors definitiv la Arad și a deschis o firmă de proiectare pe actuala stradă Ioan Russu Șirianu, la vremea respectivă la nr. 1 și și-a pus în practică acumulările teoretice pe șantierele unor antreprenori arădeni. Printre lucrările sale cele mai importante sunt Biserica Roșie (1904 – 1906), Palatul Kohn (1906), Sediul Băncii Arad Cenad, azi Palatul Băncii Naționale (1909), Palatul Szántay (1905 – 1912), Gara Arad (1910), Palatul Lloyd (1910 – 1911), Palatul Cultural (1911 – 1913), Palatul Bohuș (1911 – 1913). Întreaga sa activitate a totalizat 72 de lucrări terminate și încă o serie de lucrări care au rămas în fază de proiect.
În anul 1920 nu i se recunoștea oficial calitatea de arhitect, dar autoritățiile Aradului i-au permis timp de 13 ani să profeseze fără atestat profesional pe care l-a primit prin Decret Regal doar la 7 iulie 1933.
S-a căsătorit în anul 1907 și a avut două fiice.[4] Lajos Szántay a fost, de asemenea, un excelent violonist și a cântat timp de peste treizeci de ani, în orchestra Filarmonicii Aradului. A murit la 8 martie 1961 în Arad, într-o mizerie cumplită, urmare a anilor tulburi ce au urmat celui de-al doilea război mondial, trăind drama comună elitelor naționale impusă de regimul comunist.
Sursa foto: wikipedia.org