Pelerinaj la mănăstirea Hodoş-Bodrog din judeţul Arad, unde este unul dintre cele mai mari locuri de pelerinaj ortodox din vestul ţării. Încă din ajunul marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului, călugării şi preoţi oficiază slujbe religioase şi parcurg, împreună cu mii de credincioşi, Drumul Crucii. Şi tot ca o tradiţie, mii de credincioşi au rămas peste noapte, sub cerul liber, în curtea mănăstirii, care poarte Hramul Sfintei Maria.
Câteva mii de credincioşi au venit, cu mic cu mare, din tot vestul ţării, ba chiar şi din străinătate, la mănăstirea Hodoş Bodrog, aflată la aproximativ 14 km de municipiul Arad. Credincioşii spun că aici se regăsesc an de an, şi trăiesc clipe unice care îi aduc mai aproape de Sfânta Fecioară Maria. Oamenii vin de departe pentru a participa la procesiunile care au loc aici, la mănăstirea Hodoş Bodrog.
Credincionşii parcurg în total 4 km şi s-au oprit la cele 14 cruci de pe drumul crucii, unde au aprins lumânări şi s-au rugat. Drumul Crucii reprezintă drumul pe care Iisus Hristos l-a parcurs cu Crucea în spate, urcând Dealul Golgotei şi făcând cele 14 popasuri. Drumul Crucii este făcut după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim.
Mulţi credincioşi au rămas peste noapte la mănăstire sub cerul liber chiar în curtea mănăstirii.
La Mănăstirea Hodoş-Bodrog slujbele au început mercurii după masă şi au continut toată noaptea, până joi la 10:00 când se va oficia Sfânta Liturghie Arhiereasca chiar de către IPS Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului.
EPISCOPUL VICAR AL ARHIEPISCOPIEI ARADULUI, EMILIAN CRIȘANUL
Mănăstirea Hodoş-Bodrog îşi sărbătoreşte şi hramul la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
Cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă
Potrivit site-ului Mănăstirii, Hodoş-Bodrog este considerată cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, iar informaţiile unor istorici vorbesc despre existenţa unor călugări greci încă din secolul al XI-lea.
Tradiţia spune că mănăstirea a luat fiinţă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioşii au construit o biserică, unde şi astăzi se mai păstrează icoana. Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.