Arad: FOTO VIDEO Tradiție specială de Bobotează, la cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din România. Călugării au sfințit apele Mureșului

Slujbă specială de Bobotează, la cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din ţara noastră, aflată în judeţul Arad. Potrvit unei tradiţii vechi de câteva sute de ani, preoţii sfinţesc şi apele râului Mureş.

Câteva Sute de pelerini au merd la mănăstirea Hodoş-Bodrog pentru a participa la slujbele de sfinţire a apei. Cu această ocazie s-au oficiat mai multe slujbe, printre care taina Sfântului Maslu, liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur şi Slujba Aghiasmei celei Mari.

Pentru că mănăstirea, aflată la 15 kilometri de municipiul Arad, este situată pe malul râului Mureş, aici există o tradiţie specială, veche de câteva sute de ani… după slujba oficiată în biserica mănăstirii, preoţii şi călugării împreună cu credincioşii obişnuiesc să meargă pe malulul Mureşului, unde seoficiază o slujbă specială de sfinţire a apei, inclusiv apa râului Mureș.

Conform lectorului universitar doctor călugăr ieromonah Nicolae Tang, „prăznuim arătarea Domnului la apele Iordanului. Este această tradiție sfântă și binecuvântată la toate națiunile ortodoxe, greci, ruși, sârbi și iată și la noi la români, de a coborî la râuri, de a coborî la râuri și de a sfinți făptura și apa și tot ceea ce ne înconjoară. Este o prăznuire luminată, este o prăznuire binecuvântată, este o prăznuire în care saltă sufletele și turpurile noastre”.

„Iubiții noștri creștini și pelerini, vă transmitem din partea părintelui stareț și a obștei noastre întregi, binecuvântarea praznicului de astăzi, să vă învrednicească Dumnezeu de bucuria nesfârșită”, a mai declarat lector universitar doctor călugăr ieromonah Nicolae Tang.

Cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă

Mănăstirea Hodoş-Bodrog este considerată cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, iar informaţiile unor istorici vorbesc despre existenţa unor călugări greci încă din secolul al XI-lea.

Tradiţia spune că mănăstirea a luat fiinţă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioşii au construit o biserică, unde se află mănăstirea şi unde şi astăzi se mai păstrează Icoana.

Numele mănăstirii vine de la taurul care a descoperit icoana şi pe care îl chema Hodoş. Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.