Unul dntre cei mai apropiați prieteni ai cunoscutului alpinist Torok Zsolt, alpinistul Vlad Căpușan, a ajuns la Arad pentru a-și lua rămas bun de cel pe care l-a numit „mentorul” său și „cel mai apropiat prieten”.

În ultima perioadă, Torok Zsolt a avut cele mai multe reușite consecutive în echipă cu Vlad Căpușan, cu care spunea mereu că face o echipă foarte bună. De altfel, tot împreună, urmau să plece într-o nouă expediție în Cauzac, în mai puțin de 2 săptămâni.

„Zsolt a fost un simbol nu doar al alpinismului romanesc, ci al Romaniei, un model pentru mine si generatia mea al curajului, entuziasmului si al patriotismului adevarat”, scrie Vlad Căpușan pe contul său de Facebook, adăugând că „indiferent de expeditie, cu fiecare varf atins, a fost mandru sa fluture tricolorul tarii pe care a iubit-o atat de mult. A avut un suflet de aur si o pasiune de neclintit, inspirand generati intregi prin expeditile lui”.

Vlad Căpușan mai scrie că povestea lor comună urma „sa continue in mai putin de doua saptamani cu urmatoarea expeditie in Caucaz” și că îi este greu sa accepte ca nu se vor mai revedea, și că nu a avut sansa de a-si lua ramas bun.

„Ascensiune usoara prietene drag”, sunt cuvintele cu care se încheie mesajul lui Vlad Căpușan.

Mesajul complet

Vlad Capusan este cu Zsolt Torok.

Ieri la 12:21 ·
E greu sa imi gasesc cuvintele si sa suport durerea unei pierderi atat de mari, Inima imi bate sufocata de tristete si ma intreb din nou si din nou, de ce Zsolt?
Ieri, in timp ce goneam spre Fagaras, am sperat pana in ultima secunda ca se afla la protectia unui bivuac , asteptand o mana de ajutor, dar Dumnezeu a avut un alt plan cu el.

Zsolt a fost un simbol nu doar al alpinismului romanesc, ci al Romaniei, un model pentru mine si generatia mea al curajului, entuziasmului si al patriotismului adevarat.
Indiferent de expeditie, cu fiecare varf atins, a fost mandru sa fluture tricolorul tarii pe care a iubit-o atat de mult. A avut un suflet de aur si o pasiune de neclintit, inspirand generati intregi prin expeditile lui.

Zsolt a fost cel mai experimentat si puternic dintre noi, el nu a vazut alpinismul ca pe un sport ci mai degraba ca un stil de viata, in care cu fiecare expeditie devii mai bun si oferi o poveste de valoare celor din jurul tau. Nu a fost vorba niciodata de a ”cuceri varfuri sau de a dobora recorduri, ci de implinirea sufleteasca in parcurgerea calatoriei pana pe varf.

Zsolt a fost de-a lungul timpului, mentorul meu in alpinism, partenerul meu de coarda si cel mai apropiat prieten. Am trait pe munte cele mai frumoase experiente alaturi de el, si am baut cele mai bune cafele la plic, savurand nenumarate rasarituri si apusuri de pe crestele inalte.
Povestea urma sa continue in mai putin de doua saptamani cu urmatoarea expeditie in Caucaz…

Chiar daca timpul va vindeca durerea acestei tragedii, lipsa lui nu va putea fi acoperita niciodata.
Mi-e greu sa accept ca nu ne vom mai revedea, iar cea mai grea parte e ca nu am avut sansa, de a-mi lua ramas bun.

Ascensiune usoara prietene drag.”

E greu sa imi gasesc cuvintele si sa suport durerea unei pierderi atat de mari, Inima imi bate sufocata de tristete si…

Publicată de Vlad Capusan pe Duminică, 18 august 2019

Sursa galerie foto: Vlad Căpușan Facebook