Un emoționat mesaj în memoria cunoscutului alpinist Torok Zsolt a fost transmis decătre una dintre cele mai mari organizații de protecția mediului, care luptă pentru salvarea ultimelor păduri virgine.

Fondatorul ONG-ului Agent Green, Gabriel Păun, a scris pe contul de Facebook al organizației despre Torok Zsolt că „a apărut ca un aliat pentru a proteja pădurile de paradis pe care încă le mai avem în România”, (…) „păduri primare care mulțumită eforturilor lui Zsolt alături de echipa Agent Green, sunt astăzi strict protejate și incluse în Catalogul Pădurilor Virgine”, iar apoi Indiferent de condiții meteo, Torok Zsolt a fost alături de Agent Green „în mai toate acțiunile care au urmat pentru protejarea pădurilor virgine și a parcurilor naționale”.

Fondatorul Agent Green mai spune că unul din visele lui Zsolt era ca „munții Făgăraș să devină Parc Național strict protejat”.

Gabriel Păun povestește că „Zsolt era un om foarte calculat, organizat și care se pregătea riguros înainte de orice expediție sau activitate. Meticulos, chiar tipicar aș putea spune. Poate de aceea nu mă așteptam să aud astfel de vești vreodată despre el. În niciun caz. Știa când să renunțe și își asuma doar riscuri calculate. Așa îl cunosc, dar poate partenerii lui de expediție sunt mai îndreptățiți să se exprime”.

„Zsolt m-a cucerit de la prima întâlnire prin modestie, puritate sufletească, optimism incurabil, dragostea pentru toți semenii, pentru toate formele de viață, pentru natură, dorința permanentă de a învăța și de a împărtăși ce știe, de a acționa, de a schimba lucrurile în bine”, mai scrie fondatorul Agent Greeen.

Pe contul de Facebook al ONG-ului Agent Green au fost repostate mai multe fotogfeafii și filmulețe cu Zsolt în timp ce participa la acțiunile de salvare a pădurilor.

Torok Zsolt, care a murit, zilele trecute, la vârsta de 45 de ani, în timp ce se antrena în Munții Făgăraș, era unul dintre cei mai apreciați și cunoscuți alpiniști și deținea mai multe premire naționale și mondial.

MESAJUL COMPLET

„Agent Green
19 ore ·
A apărut ca un aliat pentru a proteja pădurile de paradis pe care încă le mai avem în România. La fel ca mine, și-a făcut inițierea în munții Făgăraș în anii ‘90 când pădurile erau în mare parte neatinse de om. Drumurile noastre sau întâlnit ceva mai târziu.

Era o zi din luna octombrie în care pădurea ne-a oferit o adevărată terapie de culori atunci când l-am întâlnit prima dată în carne și oase pe Zsolt Torok și frumoasa lui familie. Fiul său David și soția lui, Minerva. Am mers cu ei și cu mulți alți prieteni și jurnaliști la o tură în Semenic, în păduri primare care mulțumită eforturilor lui Zsolt alături de echipa noastră, sunt astăzi strict protejate și incluse în Catalogul Pădurilor Virgine. Am povestit în ziua aceea și de incursiunile noastre din Făgăraș din anii 90 și ne-am întristat când am vorbit de situația actuală. Nu am înțeles nciiodată de ce nu este parc națonal acolo.

Zsolt, m-a cucerit de la prima întâlnire prin modestie, puritate sufletească, optimism incurabil, dragostea pentru toți semenii, pentru toate formele de viață, pentru natură, dorința permanentă de a învăța și de a împărtăși ce știe, de a acționa, de a schimba lucrurile în bine. Am simțit că avem principii de viață, valori și pasiuni similare. Ba chiar calități și defecte. Lesne de înțeles că am devenit buni prieteni, chiar dacă geografic am fost mai mereu în colțuri opuse ale Planetei.

A fost alături de noi în mai toate acțiunile care au urmat pentru protejarea pădurilor virgine și a parcurilor naționale. A participat la acțiunea de la Vidraru unde după ore de ploaie eram ud până la piele. Alergam dupa poliție, jandarmerie, camion cu lemne, juraliști și să coordonez activiștii, iar Zsolt după mine să îmi țină umbrela. El, mie. Nu eu, lui. Atât de modest și de sensibil era. Câteva luni mai târziu, a adunat la un loc mai toți alpiniștii României în viață care au urcat la peste 8000m altitudine să semneze memorandumul penru păduri pe care l-am depus împreuna la Ministerul Medului. Îmi pare rău că nu i-am înregistrat acel extraordinar discurs care a impresionat-o pe doamna ministru până la lacrimi, dar măcar această postare a rămas: https://www.facebook.com/zsolt.torok.75/posts/1610994482311752

De fapt, toate postările lui au rămas. A scris mult și frumos. Pasionat de legende, cauze nobile și tot ceea ce viața oferă, drept sau nedrept. Astăzi, el însuși este legenda.

Vestea morții lui m-a spulberat, m-a trântit direct la pământ. Zsolt era un om foarte calculat, organizat și care se pregătea riguros înainte de orice expediție sau activitate. Meticulos, chiar tipicar aș putea spune. Poate de aceea nu mă așteptam să aud astfel de vești vreodată despre el. În niciun caz. Știa când să renunțe și își asuma doar riscuri calculate. Așa îl cunosc, dar poate partenerii lui de expediție sunt mai îndreptățiți să se exprime.

Nu găsesc cuvinte pentru ce simt, în afară că s-a făcut un mare gol, de neumplut. Unii spun că s-a dus exact atunci când era cel mai sus. Că a avut rezultate absolut exceptțioanle. Că a văzut lucruri și locuri minunate. Că a trăit așa cum și-a dorit. Nu știu ce să zic aici. Așa o fi. Dar uriașul gol tot îl simt. Probabil că nu se va umple niciodată, dar voi purta cu mine prietenia pe care mi-a oferit-o și mă voi dedica cauzei care ne-a adus împreună până la ultima suflare. Și poate într-o zi voi fi unul dintre cei care au contribuit la unul dintre visele tale: munții Făgăraș să devină Parc Național strict protejat.

Dragă Zsolt, nu pot să îți spun „cu bine” pentru că te simt foarte foarte aproape. Ești cu mine în gând și faptă mereu de acum 💚

Foto © Minerva VINCZE

Text: Gabriel Păun / fondator Agent Green, 21 august 2019, undeva în pădure cu privirea spre vârf”

A apărut ca un aliat pentru a proteja pădurile de paradis pe care încă le mai avem în România. La fel ca mine, și-a…

Publicată de Agent Green pe Miercuri, 21 august 2019