Peste 1.000 de persoane din Arad merg duminică la Manifestările Naționale de la Țebea.

Deplasarea este organizată decătre Centrului Cultural Județean din subordinea Consiliului Județean Arad, iar pentru transport se vor folosi 36 de autocare, iar oamenii sunt din toate localitățile județului.

Plecarea are loc duminică dimineața, întoracerea fiind programată în cursul aceleași zile.

Maria Ciobanu, pe scena „Serbărilor Naţionale de la Ţebea 2019”

Spectacolul de folclor de la Țebea, care cuprinde cântecele românilor care au însoţit istoria neamului, va fi prezentat de Iuliana Tudor şi transmis în direct de TVR 1 duminică, 8 septembrie, începând cu ora 14.30.

La doar câteva zile de la împlinirea frumoasei vârste de 82 de ani, Maria Ciobanu va urca pe scenă la Ţebea, unde au loc anual serbările naţionale dedicate memoriei lui Avram Iancu, se arată într-un comunicat de presă al TVR.

Spectatorii şi telespectatorii vor avea astfel şansa să o revadă pe iubita şi respectata artistă, care, în ultimii ani, a fost plecată din ţară. Reamintim că în 2016 doamna muzicii populare româneşti s-a retras din activitate, după o lungă şi bogată carieră artistică.

An de an, mii de oameni participă la Serbările Naţionale de la Ţebea, prilejuite anul acesta de împlinirea a 147 de ani de la moartea lui Avram Iancu, supranumit şi „Crăişorul Munţilor”.

De la primele ore ale dimineţii, mii de hunedoreni, dar şi oaspeţi din alte judeţe vin, cu mic cu mare, să asiste la eveniment, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în costume naţionale, cu drapelul tricolor în mâini sau purtând alte simboluri naţionale.

Artiștii invitați la Țebea 

Timp de trei ore, în transmisiune directă la TVR 1, pe scenă vor urca artişti consacraţi precum Nicolae Furdui Iancu, Sava Negrean Brudaşcu, Veta Biriş, Matilda Pascal Cojocăriţa, Mariana şi Adriana Anghel, Grupul din Hunedoara format din soliştii Ciprian Roman, Ovidiu Olari, Cristian Fodor, Ovidiu Homorodean şi Bogdan Toma, un grup format din solişti bănăţeni: Ghiţă Călţun Brancu, Felicia Stoian, Ciprian Pop, Maria Coman, Grupul „Voievozii Munţilor” din Covasna, taragotiştii Pera Bulz, Ionel Coza şi Petrică Paşca şi „micul patriot”, copilul Tudor Limbean.

Surpriza din acest an, aşa cum e menţionat mai sus, va fi prezenţa în spectacol la Ţebea, după foarte mulţi ani de zile, a Mariei Ciobanu, mare artistă a României, iubită de toate generaţiile.

Acompaniamentul va fi asigurat de Orchestra Ansamblului Profesionist „Drăgan Muntean”, precum şi de Grupul Instrumental „Crai Nou” din Alba Iulia.

Ce însemnă Țebea pentru istoria României

În ziua de 10 septembrie 2019 se împlinesc 147 de ani de la moartea lui Avram Iancu, supranumit Crăişorul Munţilor. Avram Iancu (născut în 1824, Vidra de Sus – mort la 10 septembrie 1872, Baia de Criş, Hunedoara) a fost conducătorul moţilor în anii revoluţionari 1848-1849.

Conform wikipedia.org, „localitatea a fost întemeiată în secolul XIV. Aici, în locul numit „Panteonul Moților”, se găsește Gorunul lui Horea. Este un stejar vechi de circa 400 de ani, cu circumferința de 9 m. Pentru a fi protejat de distrugerea prin uscare și putrefacție, în anul 1924 a fost legat cu cercuri de oțel și cimentat în interior. Pentru a permite dezvoltarea coroanei, a fost retezat la înălțimea de 9 m, de unde s-a dezvoltat o creangă laterală. Sub acest copac Horea i-a chemat la luptă pe moții iobagi. În prezent creanga laterală a gorunului nu mai există, ci doar trunchiul cimentat, lipsit de viață. Din ultima ramură a gorunului, ruptă de o furtună în anul 2005, a fost cioplită o cruce, sfințită în anul 2018 și așezată în apropierea acestuia. Lângă acest gorun (aflat în cimitirul satului) este îngropat Avram Iancu și în apropierea acestuia, cum au fost și în viață, Ioan Buteanu (prefect al Zarandului) și Simion Groza (tribunul satelor zărăndene, eroul de la Știurț) simboluri ale luptei duse de populația românească din Transilvania, pentru drepturi sociale și naționale.

La baza gorunului lui Avram Iancu se află în prezent, o placă, având inscripționat pe ea, testamentul acestuia: „Unicul dor al vieții mele fiind ca să-mi văd Națiunea mea fericită, pentru care, după puteri, am și lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba tocma acuma cu întristare văd că speranțele mele și jertfa adusă să prefac în nimic. Nu știu câte zile mai pot avea; un fel de presimițire îmi pare că mi-ar spune, că, viitorul este nesigur. Voiesc dar și hotărât dispun, ca după moartea mea, toată averea mea mișcătoare și nemișcătoare, să treacă în folosul națiunii, pentru ajutor la înființarea unei academii de drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile națiunii mele””.