Noile prevederi din ordonanța de modificare a Codului Fiscal ar putea duce la creșterea numărului de români nevoiți să plătească și contribuția la asigurările de sănătate (CAS) pentru câștigurile din dobânzi. Sistemul există și în prezent, dar discuția este legată de modificarea plafonului de la care se percepe plata CAS.

În prezent, pentru câștigul din depozite se plătește impozitul pe venit (care se reține la sursă) și contribuția la sănătate, dacă plafonul de 12 salarii minime a fost depășit, potrivit HotNews.

Asta înseamnă că cine câștigă din dobânzi mai mult de 27.000 de lei/an, adică aproximativ 5.500 de euro, va plăti și CAS.

Cum Ordonanța 16 (prin care au fost majorate taxele) a venit cu noi plafoane de 6, 12 și 24 de salarii, înseamnă că mai mulți români vor plăti CASS către stat, potrivit sursei citate.

Efectul nu va fi imediat și este de așteptat ca din 2024 persoanele care au venituri din dobânzi mai mari de 6 salarii minime să plătească și contribuția la sănătate.

Evident, aici trebuie ținut cont, pe de-o parte, de majorarea dobânzilor bancare la depozite, iar pe de alta de ajustările în sus ale salariului minim. Noile plafoane de 6, 12 și 24 au fost introduse de ANAF în proiectul privind Declarația unică pe 2023.

Veniturile din dobânzi sunt impozabile, potrivit Codului fiscal, cu o cotă de 10%, iar cei care obțin venituri peste un anumit plafon sunt obligați să plătească și contribuția la sănătate (CASS), tot de 10%.

Dacă de plata impozitului se ocupă banca, de CASS, dacă e cazul, se ocupă cel ce obține venitul și folosește, în acest scop, declarația unică. Veniturile din dobânzi se taxează prin acest nou formular fiscal, al cărui termen de depunere este 15 martie din anul de estimare a veniturilor.