George Pădure: „Îl știu pe Băsescu de când aveam 11 ani. Venea cu gașca lui și ne teroriza. Trebuia să le dai ceva ca să scapi”

George Pădure povestește conjunctura în care l-a întâlnit pe fostul președinte Băsescu. Pădure avea 11-12 ani, jucat fotbal pe maidan, iar gașca lui Băsescu, ceva mai mari, 16-17 ani, îi terorizau, iar ca să scape trebuiau să „plătească”. Așa se face că George Pădure avea mereu la încemână sticla de băutură drept „șpagă” pe care Băsescu o împărțea cu prietenii.

„Îl știu pe Băsescu din copilărie.Tata era primar în orașul Ovidiu, iar noi mergeam frecvent la pădure, la Murfatlar. Noi doi nu ieșeam împreună. Dar, așa cum bucureștenii merg de 1 mai și de Paște la grătare, noi constănțenii mergeam la Murfatlar, în comuna Basarab. Acolo erau și grătare. Eu cred că aveam 10-11 ani, mergeam la fotbal, iar atunci venea gașca lui Băsescu cu bâte, și trebuia să le dai ceva, altfel nu te lăsau să joci. Noi, i-am dat la început să bea. El avea atunci 16 ani, era vorba de 6 băieți, lor le dădeam. Deja, ne împrietenisem. Luam celebrele corăbioare de la tata din mașină și le dădeam. Eu am lucrat la restaurantul Continental, iar atunci când eu eram ospătar, Băsescu venea des acolo. Singurul meu avantaj, pe vremea lui Ceaușescu, era numele de Pădure. Aveam 18-19 ani și erau înscrieri la Școala de Miliție de la Breaza. Îmi plăcea ideea, voiam să fiu în economic. Nu m-au lăsat pentru că aveam un tatuaj. Dar înainte am întrebat dacă pot participa, dar și-au adus aminte că am vrut să fug și nu m-a lăsat să dau.

Nu am intrat la ASE, am picat și m-am angajat ospătar la Continental, iar acolo am ajuns șef de sală. Am fost șef de unitate și la Casa Dobrogeană, aveam un miliard de lei vânzare. Eram foarte bun. Eram șef de unitate la un restaurant din Ovidiu. Avea vânzări 200 milioane de lei, am venit eu și am dublat 400 milioane. Atunci câștigam mai bine decât tata, care era primar, dar el era un om cuminte. Nu existau corupți ca acum. Tata avea un Gaz sovietic. A venit cineva la el să-i dea butelie, iar el l-a refuzat cu banii. Am fost cam 1,5 ani în voiaje pe nava Tușnad către Cipru și Egipt. Apoi, am cerut să mă îmbarce pe Nava Slatina, unde, la al doilea voiaj am rămas la Brest, port militar francez. Francezii au crezut că sunt spion. Aveam hârtii A4 cu mine mereu. Mi-au controlat tot, am dat 7 interogatorii și mi-au spus că nu mă credeau că nu am făcut armata. Eu aveam 2 copii deja, iar atunci erai scutit de armată. Francezii au văzut că în cea de-a cincea zi m-am dus la vapor. Atunci m-au întrebat ce am făcut la navă, le-am spus că vreau doar să-mi iau hainele. Se întâmpla în 1980-81 afacerea asta.

Când am ajuns în Anvers vreo 2 luni am spălat mașini. De aici, m-am dus să lucrez la un magazin hi-fi cu televizoare. Îmi trebuia o mașină ca să vând marinarilor. M-am mutat la alt magazin și am prezentat un flyer în care le-am arătat ce pot, iar atunci m-au angajat. În 1986 eram deja cetățean belgian, iar în 1987, deja românii nu mai voiau să cumpere de la mine. Totuși, e o mentalitate, românii nu cumpără de la români. Totuși, am vândut la toți românii, până când Băsescu le-a spus să nu mai cumpere de la mine. Era invidios. De incendiul din La Rouen am aflat de la marinari, aproape 40 de nave au luat foc. Și Băsescu a mințit, are un talent. Este cel mai pervers politician din Europa, deși mulți spun că e Berlusconi. Eu nu aveam legătură directă cu el în Anvers, iar notele sale au apărut după ce mi-am deschis magazin. Statutul meu era belgian, aveam magazin, nu eram angajat la Navrom, dar tot m-a turnat. Eu vindeam mult către Grecia, nu aveam timp, iar acel magazin îl țineam închis, pentru că eu lucram cu telefonul. Vindea, câte 500 de televizioare, frigidere, mașini de spălat. Doar Băsescu venea, iar atunci bătea la geam. Dosarul meu „Păun” a fost ținut până în 1992. Băsescu, în toate aparițiile publice, încearcă să evite subiectul Pădure. Cred că sunt vreo 4 note în dosarul meu. Dosarul meu a fost suspendat și conexat la dosarul de la ÎCCJ cu dosarul Petrov, iar aceste note au contrbuit la decizia instanței.

Începând cu 1986 veneam des în România, aranjam ca clubul Dinamo să joace în Belgia, motiv pentru care clubul îmi plătea cazare la hotelul București, cred că de aceea crede că sunt spion”, a declarat George Pădure în emisiunea „Culisele Statului Paralel”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.