Alegeri parlamentare în Israel: Benjamin Netanyahu riscă să piardă puterea după aproape 20 de ani

Alegerile parlamentare din Israel, programate pentru marți, 27 octombrie 2026, ar putea marca un moment decisiv pentru viitorul politic al țării. Benjamin Netanyahu, unul dintre cei mai longevivi premieri din istoria Israelului, se confruntă cu o opoziție consolidată, în timp ce sondajele indică o cursă electorală strânsă. Rezultatul votului ar putea schimba echilibrul de putere de la Ierusalim, însă formarea unei noi majorități parlamentare rămâne incertă.

Opoziția din Israel își unește forțele împotriva lui Netanyahu

Lupta pentru conducerea Israelului se anunță extrem de disputată, după ce cinci lideri ai opoziției au convenit să își coordoneze eforturile pentru înlăturarea actualului guvern.

Acordul, semnat pe 26 septembrie la Tel Aviv, prevede evitarea atacurilor reciproce în campania electorală și colaborarea în vederea formării unui nou Executiv după scrutin.

Printre semnatari se numără Yair Lapid, fostul premier Naftali Bennett, fostul șef al armatei Gadi Eisenkot, liderul formațiunii Democrații, Yair Golan, și Avigdor Lieberman, președintele partidului Israel Casa Noastră.

Deși există diferențe între aceștia în privința securității naționale, a conflictelor regionale și a relațiilor cu palestinienii, obiectivul comun este schimbarea actualei conduceri politice.

Zeci de mii de israelieni din diaspora ar putea reveni pentru a vota

Participarea cetățenilor israelieni stabiliți în străinătate ar putea influența desfășurarea alegerilor parlamentare.

Potrivit estimărilor organizației AID Coalition, aproximativ 67.000 de israelieni din Statele Unite, Canada, Europa, America de Sud și Australia ar putea călători în Israel pentru a vota.

Inițiativa Fly&Vote a fost lansată pentru a încuraja participarea la scrutin, în condițiile în care Israelul nu permite, în general, votul de la distanță pentru cetățenii aflați în străinătate, cu anumite excepții prevăzute de lege.

Cifra avansată de organizație se bazează pe sondaje și înregistrări și nu reprezintă un bilanț oficial al persoanelor care au ajuns deja în țară.

Inițiativa a fost contestată de partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, însă disputa s-a încheiat după ce organizatorii au acceptat să nu subvenționeze biletele de avion și să nu organizeze zboruri suplimentare.

Sondaje strânse înaintea alegerilor din Israel

Ultimele sondaje publicate înaintea votului indică o competiție echilibrată între tabăra premierului Benjamin Netanyahu și partidele de opoziție.

Unele cercetări de opinie estimează că formațiunile aflate la guvernare ar putea obține între 49 și 56 de mandate, în timp ce principalele partide ale opoziției ar putea ajunge la aproximativ 52-54 de locuri. Alte sondaje oferă însă perspective diferite, inclusiv posibilitatea ca actuala coaliție să obțină majoritatea.

Parlamentul israelian, cunoscut sub numele de Knesset, are 120 de membri. Pentru formarea unei majorități sunt necesare cel puțin 61 de mandate.

Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 și urmează să se închidă la ora 22:00. Primele estimări sunt așteptate după încheierea votului, iar rezultatul final va depinde de distribuția mandatelor și de negocierile dintre partidele politice.

În cazul în care nicio tabără nu obține suficiente locuri pentru a forma un guvern, discuțiile pentru alcătuirea unei noi majorități ar putea prelungi perioada de incertitudine politică.

Tensiunile cu Iranul, în centrul campaniei electorale

Alegerile parlamentare din Israel se desfășoară pe fondul tensiunilor regionale și al confruntării cu Iranul. Benjamin Netanyahu a pus securitatea națională și amenințarea reprezentată de programul nuclear iranian în centrul mesajului său electoral.

Cu o zi înaintea scrutinului, CNN a relatat, citând doi oficiali americani, că forțele Statelor Unite din Orientul Mijlociu ar fi pregătite să desfășoare noi operațiuni militare împotriva Iranului în termen de 96 de ore de la primirea unui ordin prezidențial.

Potrivit informațiilor publicate, Pentagonul și Comandamentul Central al SUA ar fi pregătit mai multe scenarii de atac, care ar putea viza instalații militare, obiective nucleare și infrastructura energetică iraniană.

Aceleași surse susțin că Netanyahu ar fi încercat să îl convingă pe președintele american Donald Trump să aprobe o intervenție militară comună înaintea alegerilor. Washingtonul nu ar fi acceptat solicitarea în acel moment.

Biroul premierului israelian a respins informațiile prezentate de CNN, calificându-le drept false. Prin urmare, presupusa solicitare a lui Netanyahu trebuie tratată ca o relatare atribuită unor surse, nu ca un fapt confirmat independent.

Imaginea cu o explozie nucleară deasupra Tel Avivului a stârnit controverse

În ultimele zile ale campaniei, Benjamin Netanyahu a publicat pe rețelele de socializare o imagine generată cu inteligență artificială, în care era ilustrată o explozie nucleară deasupra orașului Tel Aviv.

Mesajul care a însoțit imaginea avertiza asupra riscurilor pe care programul nuclear iranian le-ar putea reprezenta pentru securitatea Israelului.

Gestul a provocat reacții din partea unor lideri ai opoziției, printre care Gadi Eisenkot și Yair Golan, care l-au criticat pe premier pentru folosirea unor mesaje alarmiste în campania electorală.

Netanyahu a distribuit și un videoclip realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care apărea dansând alături de Donald Trump. Materialele au alimentat dezbaterea privind strategia de comunicare a premierului în ultimele zile înaintea votului.

Benjamin Netanyahu, în fața unui nou test politic

Benjamin Netanyahu a acumulat aproximativ 19 ani la conducerea guvernului israelian, în mai multe mandate, devenind cel mai longeviv premier din istoria țării.

Alegerile din 27 octombrie 2026 au loc după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictele militare care au urmat, într-un context în care securitatea națională și relațiile cu Statele Unite ocupă un loc central în dezbaterea politică.

În campanie, Netanyahu a mizat pe experiența sa în domeniul securității și pe relația cu Washingtonul. La rândul lor, liderii opoziției au criticat modul în care guvernul a gestionat provocările de securitate și au promis o schimbare de direcție.

Rezultatul alegerilor parlamentare din Israel ar putea redefini raportul de forțe din Knesset și viitorul guvernării. Totuși, chiar dacă opoziția obține mai multe mandate, formarea unui Executiv depinde de capacitatea partidelor de a negocia o majoritate de cel puțin 61 de parlamentari.

Miza scrutinului depășește, astfel, simpla confruntare dintre Benjamin Netanyahu și adversarii săi politici: votul ar putea influența direcția politică și de securitate a Israelului într-un moment de tensiuni regionale majore.