Credincioşiicatolici intră miercuri (06 martie) în Postul Mare, cu o tradiţie cu totul specială: Miercurea Cenuşii, când preoţii le fac credincişilor pe frunte semnul crucii cu o cenunşă specială.
Conform preotului paroh al celui mai mare loc de pelerinaj catolic din vestul ţării, Basilica Papală Maria Radna, Andreas Reinholz, „cu „miercurea cenușii” începe în fiecare an Postul Mare. Biserica dorește ca în acele 40 de zile de post, astăzi, această zi și Vinerea Mare, să se țină post sever și abstinență. Asta înseamnă că credincioșii adulți, care au împlinit deja vârsta de 18 ani, să renunțe în această zi la carne și să mănânce mai puțin decât într-o zi obișnuită. Ritul punerii cenușii, care înseamnă începutul postului, ne duce la gândul de convertire. Convertiți-vă și credeți în Evanghelie, citim în Sfânta Scriptură. (…) Acele ramuri care rămân în Sărbătoarea de Florii sunt arse și cenușa este folosită anul următor în ziua de miercurea cenușii, când preotul desenează o cruce pe fruntea credincioșilor”.
Cele două invitații ale Bisericii
Biserica se adresează fiecăruia cu două invitații, mai spune preotul paroh al Basilicii Papale Maria Radna, Andreas Reinholz
„Biserica se adresează fiecăruia cu două invitații: prima este aceea a Sfântului Paul: „împăcați-vă cu Dumnezeu!”. Este o invitație la simplitate și la împătimire, împărtășire. Cea de-a doua se referă la „caritate”. Nu este vorba de un act exterior, nu înseamnă a da ceva pentru a-ți liniști conștiința, ci a accepta pe cel care are nevoie de timpul tău, de prietenia ta sau de ajutorul tău. Sfântul Părinte Papa Francisc a spus: „numai atunci când ne întoarcem la Dumnezeu, vom reuși să ne regăsim pe noi înșine”, a mai declarat preotul paroh al Basilicii Papale Maria Radna, Andreas Reinholz.
Postul Mare, mai puțin restrictiv în Biserica Catolică decât în Biserica Ortodoxă
Pentru credincioşii catolici Postul Paştelui este ceva mai puţin restrictiv decât pentru credincioşii ortodocşi, însă, şi într-un caz şi în celălalt, foarte important este ca cei care îşi propun să ţină post, să se ţină de promisiune şi să nu cadă pradă tentaţiilor.
„Este necesar să privim în noi înșine și să ne propunem, mai ales în aceste săptămâni, un program de viață bazat pe rugăciune intensă, solidaritate fraternă și sobrietate persoanală. (…) La noi nu există un post foarte sever, ca în Biserica Ortodoxă. Adică, credincioșii catolici, în timpul Postului Mare, în afară de vineri, pot mânca carne, pot mânca lactate și în nicio duminică nu există din Postul Mare, nu există post. De fapt de aceea a ieșit această cifră de 40 de zile de post, fiindcă duminicile și sărbătorile nu sunt socotite în aceste 40 de zile. Fiindcă în fiecare duminică, biserica așa spune că sărbătorim Învierea Domnului. Și atunci când sărbătorim Învierea Domnului nu avem zi de post, dimpotrivă este o zi în care trebuie să ne bucurăm și să mulțumim lui Dumnezeu pentru Înviere”, a mai declarat preotul paroh al Basilicii Papale Maria Radna, Andreas Reinholz.
Drumul Crucii, pe un traseu care datează din 1880
La Basilica Papală Maria Radna, din judeţul Arad, în Vinerea Mare se va reface Drumul Crucii pe dealul din spatele mănăstirii, pe un traseu care datează din anul 1880. La Maria Radna slujbele de Paşte sunt oficiate în mai multe limbi, printre care română, maghiară şi germană, şi mod special, în seara marelui praznic (sâmbăta), chiar şi în limba latină.
Basilica Papală Maria Radna, cel mai de succes obiectiv turistic din județul Arad
Atestată documentar de peste 700 de ani, Mănăstirea Maria Radna a primit în anul 1992 de la Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea titlul de Basilica Papala Minor, iar aici se găseşte o icoană a Maicii Domnului cu pruncul Iisus, care este făcătoare de minuni. Basilica Papală Maria Radna a Fost resfinţită, în august 2015, după ce a fost restaurată complet cu fonduri europene, bani de la Guvern şi donaţii ale enoroaşilor. Basilica Papală Maria Radna este cel mai de succes obiectiv turistic din judeţul Arad, fiind vizitată, în medie, în fiecare zi, de peste 200 de turişti, atât catolici, cât şi de altă religie, atât din România, cât şi din alte ţări.