Arad: FOTO VIDEO Câteva sute de credincioși au refăcut, în Vinerea Mare, Drumul Crucii, după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim, la cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din România

La cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din România, Mănăstirea Hodoş Bodrog, din judeţul Arad, pelerinii au urmat, astăzi, în Vinerea Mare, o procesiune specială care a adunat credincioşi din tot vestul ţării şi chiar români plecaţi la muncă în străinătate, care au venit în ţară de Paşte.

ALBUM FOTO VIDEO COMPLET

Câteva sute de credincioși în frunte cu un sobor de preoti și călugări condus de către PreaSfinţiul părinte episcop vicar al Arhiepiscopiei al Aradului, Emilian Crișanul, au refăcut în Vinerea Mare Drumul Crucii la Mănăstirea Hodoș Bodrog din județul Arad.

Procesiunea are loc pe un traseu vechi încă de la începutul secolului trecut.

Drumul are 2 km, pe care credincioşii îl parcurg dus-întors, oprindu-se la cele 14 cruci, care reprezintă cele 14 patimi ale Mântuitorului Iisus. Procesiunea este oficiată după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim. Credincioşii se opresc la cele 14 cruci de pe drumul crucii, unde aprind lumânări şi se roagă. Drumul Crucii reprezintă drumul pe care Iisus Hristos l-a parcurs cu Crucea în spate, urcând Dealul Golgotei şi făcând cele 14 popasuri.
La Mănăstirea Hodoș Bodrog slujbele din săptămâna patimilor au început încă de luni.

Slujbele continuă toată ziua şi cuprind şi Taina Sfântului Maslu. Mâine, slujbele au loc cu începere de la ora 8 dimineaţa, la miezul nopţii se va oficia slujba învierii.

Aflată la 15 km de municipiul arad, Hodoş-Bodrog este cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din ţara noastră., atestată din 1177, iar aici există o Icoană a Maicii Domului cu Pruncul Iisus, considerată ca fiind făcătoare de minuni.

Legenda mănăstirii

Potrivit site-ului Mănăstirii, Hodoş-Bodrog este considerată cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, iar informaţiile unor istorici vorbesc despre existenţa unor călugări greci încă din secolul al XI-lea. Tradiţia spune că mănăstirea a luat fiinţă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioşii au construit o biserică, unde şi astăzi se mai păstrează Icoana.

Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Numele mănăstirii vine de la taurul care a descoperit icoana şi pe care îl chema Hodoş.